Atei în devenire

În bisericile noastre se evită a se vorbi despre dubiile pe care le au unii creștini cu privire la existența lui Dumnezeu, a dreptății lui Dumnezeu într-o lume plină de păcat și suferință, etc.

Zâmbim, mergem în continuare la biserică, scriem tot felul de cărți și ne comportăm de parcă nimeni nu ar avea dubii.

Cine are creier în cap, cred eu, are și dubii. Dubiile sug toată puterea vieții spirituale – cum te poți ruga Cuiva despre care nu știi sigur dacă există? Poate e o iluzie!

Te temi să spui dubiile tale altora pentru că pari să fii singurul care le are și te ascunzi sub masca ipocriziei care nu face decât să adauge vinovăție conștiinței.

Această stare a fost numită de către sfinți: „noaptea neagră a sufletului” și mulți oameni ai lui Dumnezeu au trecut prin ea.

Câteva sugestii practice: (William Lane Craig)

1. Recunoaște că dubiile nu sunt doar o problemă intelectuală ci și una spirituală. Există un dușman al sufletelor care te urăște și care poartă bătălii pentru a te distruge.

Raționalizarea nu este același lucru cu a avea dubii – așa cum pare să pretindă unii. A te gândi la credința ta nu este același lucru cu a te îndoi de credința ta.

2. Când apar îndoielile ține în minte relația specifică dintre credință și logică. Întrebarea este: de unde știu că credința mea este adevărată?

Credința noastră este bazată pe autentificarea Duhului Sfânt care locuiește în noi și acest lucru îl spun apostolii care se întâlniseră cu Hristos (Rom 8:15-16; Col. 2:2; 1 Ioan 2:20,27).

Care este rolul rațiunii? Rolul rațiunii este de servitor nu de conducător. Duhul Sfânt este acela care ne învață adevărurile Evangheliei – rațiunea este folosită pentru înțelegerea și apărarea credinței.

Dubiile și îndoielile sunt controlabile când rațiunea nu ia rolul de magistrat, de judecător, de conducător ci de slujitor.

Problema nu este să răspunzi tuturor dubiilor – aceasta nu ar ajunge într-o viață de om și până la urmă cineva tot va mai avea o întrebare de pus.

3. Aduți aminte de slăbiciunea intelectului și cunoașterii noastre limitate

Oamenii care au cunoscut mult, pe măsură ce studiau, descopereau și se simțeau tot mai ignoranți și neștiutori. Cunoașterea este limitată.

4. Caută să-ți pui îndoielile la podea

Este adevărat că niciodată nu vei răspunde la toate întrebările dar este bine să iei din când în când câte o întrebare și să lucrezi până îi găsești un răspuns satisfăcător intelectului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s