C.H. Spurgeon – Câteva sfaturi pentru cine vrea să înainteze

Hărnicia…

Muncă din răsputeri, iată marea taină a izbânzii. Trân­dăvia nu poate să aducă decât zdrenţe şi sărăcie. Sudoa­rea frunţii este singura materie din care se poate face aur. Cine nu va asuda nu va avea. Cine vrea să aibă cuibul ciorii trebuie să se suie pe copac. În ziua de astăzi, fiecare trebuie să-şi clădească binele casei sale. Mânecile sufle­cate îţi aduc cea mai bună îmbrăcăminte şi cui nu-i este ruşine să poarte şorţ, va fi curând în stare să se lipsească de el. Hărnicia este mama norocului, aşa zicea bietul Nae, iar Trândăvia este perna Diavolului, zice Ion Plugarul.

Apreciază puținul…

Credeţi în propăşirea care se face pas cu pas şi nu nădăjduiţi să ajungeţi bogaţi dintr-o săritură. Lăcomia de a tot strânge nu măreşte averea. Lăcomia strică omenia şi încetul cu încetul se face oţetul. Încet şi sigur e mai bi­ne decât iute şi uşuratic. Câştigul zilnic pe care îl aduce stăruinţa îmbogăţeşte pe un om mai degrabă decât câşti­gurile neaşteptate ale speculaţiilor. Peştii mici sunt dulci. Cât de puţin tot e bun la ceva, a zis scroafa înghiţind un ţânţar. În fiecare zi, câte un fir, faci un scul pe an. Cără­midă peste cărămidă, faci o casă. Ar trebui ca înainte de a merge, să te târăşti, întâi să mergi, apoi să alergi şi întâi să alergi şi după aceea să călăreşti în fuga mare. Cu cât te grăbeşti mai mult să ajungi bogat, cu atât mai târziu ajungi la ţintă. Graba se împiedică de înseşi călcâiele ei. Cine se suie în pripă cade pe neaşteptate.

Lucrează cu ceea ce ai

Este rău să începi o afacere, fără să ai capital. A face negustorie cu punga goală este lucru greu. Trebuie să pui un ou în cuibar, dacă vrei ca găina să-ţi mai pună al­tele acolo. E adevărat că trebuie să faci pâine cu făina pe care o ai, dacă însă sacul îţi este gol, atunci e mai bine să nu te faci brutar. Este mai uşor să faci cărămidă fără paie, decât să faci bani fără să ai cu ce să te apuci de treabă. Tinere, rămâi, un timp mai lung, ucenic, până ţi-ai strâns câteva mii de lei apoi zboară când îţi vor fi crescut aripile. Dacă vei începe prea devreme, ai s-o păţeşti ca puiul de cioară care şi-a frânt gâtul, când a încercat să zboare înainte de a fi făcut aripi. Orice ţâr vrea să ajungă balenă, dar este cuminte să fii peşte mic, câtă vreme apa este mică. Când însă iazul a ajuns a fie destul de mare, atunci poţi să te avânţi în ea cât pofteşti. A face negustorie fără capital se cheamă a clădi case fără cărămizi, a aprinde focul fără surcele, a arde lumina fără fitil şi toate acestea duc pe om la înşelăciuni şi ajunge de nu ştie cum să se mai descurce.

Nu te lăsa de o negustorie mică până nu vezi bine că în alta mai mare ai putea să câştigi mai mult. Chiar fărămiturile sunt şi ele pâine. Mai bine să ai un cal prost, decât un grajd gol. Mai bine o jumătate de pâine, decât deloc. Mai bine puţină mobilă, decât casa goală. În aces­te vremuri grele, cine poate să şadă pe o piatră şi să-şi mănânce pâinea, face bine să nu se mute de acolo. Din rău în mai rău, e o proastă îmbunătăţire. O coajă de pâi­ne este o mâncare sărăcăcioasă, dar şi mai sărăcăcios lucru este să n-o ai nici pe aceea. Nu sări din lac în puţ. Adu-ţi aminte că mulţi oameni au avut câştiguri mari în prăvălii mici. O negustorie mică şi cu câştig este mai bună decât una mare cu pagubă, căci este mai bun un foc mic care te încălzeşte decât unul mare care te pârleşte. Şi dintr-o ţeava mică, poţi să aduni apă multă, dacă ţii mereu găleata unde curge. Iepuri mari se pot vâna şi într-o pădure mică. O oaie se poate îngraşă într-o păşune mică şi poate să moară de foame într-o pustie mare. Cine se apucă de prea multe deodată prea puţin folos va avea. Două prăvălii sunt ca două scaune: cazi la pământ între ele. Poţi să rupi sacul, dacă vrei să-l umpli peste măsură şi poţi să te ruinezi, dacă eşti prea lacom de avere.

Sunt peşti mari în ape mari

Dar bagă de seamă că în ele poţi să te şi îneci.

Fă puține schimbări…

Fă cât mai puţine schimbări în viaţa ta: pomii sădiţi de prea multe ori prea puţină roadă aduc. Dacă într-o parte ai greutăţi, le vei avea şi în alte părţi. Dacă te muţi de pe vale, pentru că este prea umedă, vei găsi poate că pe deal este prea frig. Este vreun loc în care măgarul să n-aibă de lucru? Unde poate să trăiască o vacă, fără să fie mulsă? Unde vei găsi pământ fără pietre sau carne fără oase? Pretutindeni, pe acest pământ, omul trebuie să-şi mănânce pâinea cu sudoarea frunţii. Ca să fugi de trudă, trebuie să ai aripi de vultur. Schimbarea nu-i totdeauna spre bine, zicea porumbelul când era scos din laţ, ca să fie băgat la frigare. E şi un timp nimerit pentru schimbare şi atunci dă serios din coate, pentru că găina, dacă stă pe ouă, nu capătă orz. Dar nu umbla de colo până colo, căci piatra, care se tot mişcă din loc, puţin muşchi prinde. Ţine-te de ea, iată ce aduce biruinţa. Cine rabdă până la capăt va birui. Asta, aceea şi orice, toate la un loc nu dau decât un nimic, pe când cine rămâne călare pe un singur cal ajunge ţinta cu vremea. Sămânţa creşte într-un singur pământ, pasărea îşi cloceşte ouăle într-un singur cuib, pâinea este coaptă într-un singur cuptor şi peştii trăiesc într-un singur râu.

Iubește-ți munca…

Să nu-ţi închipui că eşti prea bun pentru ocupaţia pe care o ai. Cine îşi dispreţuieşte munca se ceartă cu pâinea şi cu ciorba sa. Vai de fierarul care se teme de scântei! Orice meserie îşi are neplăcerile ei, nu numai cea de coşar. Dacă marinarii n-ar vrea să meargă pe mare, de teamă să nu se ude, dacă brutarii s-ar lăsa de meseria de a coace pâine, fiindcă-i dogoreşte cuptorul, dacă plugarii n-ar mai voi să are din pricina frigului şi croitorii nu ne-ar mai coase haine, ca să nu-şi înţepe degetele, în ce încurcă­tură am ajunge? Nerozie, dragul meu, nu altceva! De o meserie cinstită, nimeni să nu se ruşineze. Nu te teme să-ţi murdăreşti mâinile, pentru că este destul săpun pe lume. Meseriaşului destoinic îi convine orice meserie. Un cap priceput scoate aur şi din gunoi. Chiar şi la chibrituri se câştigă ceva, dacă vinzi multe.

Să nu-ţi pese de mirosul greu,

Căci frumos îţi sună banul tău

Nu poţi să scoţi miere, dacă ţi-e frică de albine, nici să semeni grâu, dacă te temi să nu-ţi murdăreşti cizmele cu noroi. Tinerii prea delicaţi ar face mai bine să se mute în Ţara Închipuirilor, unde oamenii îşi câştigă viaţa pur­tând cizme de lac şi mănuşi de mătase. Când drugii de fier se vor topi la bătaia vântului de miază-zi, când câmpul va fi desţelenit cu scobitori, când vapoarele vor fi mânate cu evantaiul, când semănăturile vor fi îngrăşate cu parfum şi când cozonacii vor creşte în ghivece de flori, atunci vor sosi vremuri bune şi pentru filfizoni. Însă până va veni împărăţia de o mie de ani mai este şi până atunci cu multe vom avea de furcă şi este mai bine să ne învăţăm să purtăm poverile din vremea de faţă, decât să umblăm hai-hui după un loc unde vom găsi lucruri şi mai grele de răbdat.

Dă-i mereu, iată lozinca, în lume vom avea multe necazuri. Fiecare trebuie să vâslească cu lopeţile pe care le are şi, pentru că nu ne stă în putere să alegem vântul, să plutim cu acela pe care ni-l trimite Dumnezeu. Cu sârguinţă şi cu răbdare se înaintează în cele din urmă. Dacă pisica stă destulă vreme în faţa găurii, va prinde şoarecele. Nu te lăsa, scoate varză şi lăptuci gustoase de unde alţii nu scot decât spini. Ca plugar, eu ştiu că ogorul nu se ară decât mergând mereu când în sus, când în jos, de la un capăt la altul şi mereu tot aşa şi nu poţi străbate dintr-odată un pogon de pământ. Cine munceşte mereu, dă bulgării la o parte şi trage brazdă după brazdă, acela va lucra tot ogorul, pe când leneşul stă şi moţăie.

Folosește timpul potrivit…

Fii cu ochii-n patru. Păsările, care dorm, le fură vul­pea. Cine nu stă la pândă nici nu prinde. Nebunii întreabă mereu cât e ceasul, însă înţelepţii ştiu când e vremea potrivită. Macină-ţi grâul câtă vreme bate vântul şi, dacă nu, nu mai cârti împotriva providenţei lui Dumnezeu, care trimite oricărei păsări hrana ei, dar nu i-o aruncă în cuib. El ne dă pâinea cea de toate zilele, dar numai prin munca noastră. Apucă timpul de moţul din faţă. Scoală-te de dimineaţă şi prinde prilejul. Ceasul de dimineaţă poartă aur în gură. Pe cine rămâne cu căruţa la urmă îl orbeşte praful, deci scoală-te de dimineaţă şi vei avea spor toată ziua.

Șmecheriile…

Nu alerga la înşelăciuni şi la şmecherii murdare ca să faci parale. A linge miere de pe mărăcini nu va fi nicioda­tă o afacere bună. Un om cinstit nu se face câine ca să capete un os de ros. E primejdios lucru să umbli pe gheaţa Diavolului, căci, pe astfel de gheaţă, te dai frumos, dar te vei alege cu o cădere dureroasă, dacă nu cu altceva şi mai rău. Cine vrea să mănânce dintr-un blid cu Diavolul, are nevoie de o lingură lungă. Nu te arunca niciodată în pierzarea veşnică de dragul banilor. Aceasta ar fi, ca şi cum te-ai îneca într-un puţ, ca să iei o înghiţitură de apă. Nu te apuca de nici un lucru de care s-ar putea să-ţi pară rău. Mai bine să umbli desculţ decât să umbli în trăsură spre iad şi mai bine să piară de foame pasărea decât să fie îngrăşată pentru frigare. Prost câştig are un şoarece să roadă dintr-un caşcaval, dacă este prins în cursă. Bagă bine la cap: ori câştig cinstit ori niciunul, căci câştigul dobândit cu înşelătorii înseamnă o pagubă veşnică.

Marfa bună, cântăreala dreaptă şi preţuri potrivite aduc clienţi în prăvălie, dar nimeni nu va lăuda o prăvălie în care a fost înşelat. Cine înşală nu propăşeşte decât în oraşele mari, unde vin destui muşterii de pripas de pe urma cărora să trăiască. Înşelătorul poate să nimerească ţinta câteodată, dar numai cinstea este cel mai bun lucru. Punga înşelătorului este spartă. Cui poartă ghete de furat îi vor ieşi băşici pe picioare. Omul ale cărui degete sunt ca ramurile date cu clei de prins păsări, va vedea că de degetele lui se prind şi alte lucruri, nu numai bani. Ţiparul furat se preface în şarpe. Cu cât vulpea fură mai des cu atât este vânată mai iute. Dacă un pungaş vrea să facă afaceri bune, să se facă om de treabă. Chiar dacă n-ai în vedere decât câştigul tău, tot să lucrezi cinstit, pentru că acest lucru îţi aduce cel mai bun câştig.

Câștig și cheltuieli…

Ia seama cât se poate de bine la cheltuieli. Oricât ai câştiga, dacă cheltuieşti mai mult decât câştigi, vei fi totdeauna sărac. Meşteşugul nu este să câştigi bani, ci să-i păstrezi, deoarece cheltuielile mici sunt ca şoarecii într-un hambar, dacă-s mulţi, pricinuiesc pagube mari. Fir cu fir de cade părul, capul ajunge chel. Pai cu pai de cade papura de pe acoperiş, atunci picătură cu picătură vine ploaia în odaie. Un butoi este repede golit, dacă cepul lasă să treacă numai o picătură pe minut. Puii sunt iute curăţaţi de pene, dacă fata se ţine de treabă şi smulge repede un fulg după altui. Viermii mici mănâncă brânza mare şi păsările mici strică o mare grămadă de grâu. Când vrei să faci economii, începe de la gură, fiindcă pe cărarea roşie (gâtlej), sunt mulţi hoţi. Paharul de băutură este un mare risipitor. În toate celelalte lucruri, fii cu soco­teală. Pentru haine, alege o stofă potrivită şi trainică, nu lucruri de nimic, bătătoare la ochi. Hainele să fie căl­duroase, acesta este lucrul de căpetenie, nu arătoase. Întinde-te cât ţi-e plapuma, dacă nu vrei să te alegi cu picioarele degerate. Chiar şi un prost poate să câştige bani, dar numai un înţelept va şti cum să-i cheltuiască. Adu-ţi aminte că este mai uşor să clădeşti două coşuri decât să ţii focul într-unul. Dacă cheltuieşti tot pentru spate şi masă, nu-ţi rămâne nimic pentru puşculiţă. Mun­ca aspră şi hrana aspră la tinereţe te fac să nădăjduieşti odihnă la bătrâneţe.

Nu te deda niciodată la risipă, dacă nu vrei să ajungi cu toată iuţeala la azilul săracilor. Banii au propriile lor aripi, dar, dacă le mai faci şi tu altă pereche de aripi, să nu te miri de iuţeala cu care vor zbura de la tine.

Cine-i are şi nu-i ţine,

Cine nu-i are, dar nici nu-i caută,

Cine-i bea şi setea nu-şi potoleşte,

Va fi sărac şi va duce lipsă întruna.

Dacă săracii noştri ar putea să vadă grămadă banii pe care-i dau pe băutură, li s-ar face părul măciucă. Ei înghit râuri de bere, mări de vin, lacuri întinse de rachiu şi alte ape arzătoare. Dacă tot ce se dă pe trasul la măsea ar fi cheltuit cu judecată, am fi îmbrăcaţi ca boierii şi am trăi cât se poate de bine. Atunci ar trebui să ne sculăm mai de dimineaţă ca să ne cheltuim mulţimea de parale, căci deodată ne-am trezi bogaţi şi aceasta datorită numai împiedicării curgerii butoiului. Oricum, voi, tinerilor, care doriţi să vă faceţi un rost în lume, sunteţi datori să părăsiţi băutura cu desăvârşire şi să vă săpaţi bine în inimă gândul că nu există în lume băuturi, care să fie în stare să vă pu­nă pe picioare în viaţă. După ce vă veţi fi făcut un rost, apucaţi-vă şi de ceea ce vă place; deocamdată însă, grija voastră să vă fie pâinea şi ciorba cea de toate zilele.

Iertaţi-mă, vă rog, că am tors un caer aşa de lung, căci cu cât trăgeam din ei, cu atât venea mai mult. Vorba mea este ca funia aceea care nu se lasă să fie trasă în corabie, fiindcă cineva îi tăiase celălalt capăt. Aş vrea să vă spun apăsat: să nu fiţi lacomi de bani, pentru că lăcomia este mereu săracă, siliţi-vă însă să propăşiţi, pentru că sărăcia nu este o virtute şi a se înălţa cineva din starea lui de sărăcie este nu numai o înlesnire de trai, dar şi o cinste. Câştigă cât poţi, economiseşte cât poţi şi, după aceea, dă cât poţi. Nu încerca niciodată să faci economie din ceea ce trebuie să dai pentru Dumnezeu, căci astfel de bani rod pe ceilalţi. Ce dai lui Dumnezeu nu este pierdut şi a da pentru El înseamnă a avea. Iată cum scria pe piatra unui mormânt de demult: Ce am avut, am cheltuit; ce am strâns, am pierdut; ce am dat, aceea am. Buzunarele săracilor sunt case de bani sigure şi totdeauna faci o afacere bună când dai cu împrumut lui Dumnezeu. Ion Plugarul urează tuturor tinerilor începători viaţă lungă şi propăşire.

Avere cât este de trebuinţă.

Sănătate din belşug.

Ani mulţi cu mulţumire,

Iar după această viaţă,

Dincolo, un loc în slavă.

Învăţături de bun simţ

de Charles Haddon Spurgeon

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s