Evanghelizare – Fapte 2

Este cel puţin un an de zile, în timpul unei evanghelizări, de când am hotărât să studiez toate predicile de evanghelizare din Faptele Apostolilor pentru a-mi construi o imagine a modului în care aceştia au evanghelizat.

Senzaţia pe care o trăiesc la majoritatea evanghelizărilor este că se predică un altfel de Hristos decât Cel predicat de apostoli. Ce să mai spun despre „convertirile” în urma unor astfel de prezentări?

Dar pentru că nu vreau să generalizez inutil şi să trag concluzii pripite m-am pornit în studiul acestor predici în primul rând cu scopul de a învăţa eu însumi ce înseamnă o predică de evanghelizare biblică.

Prima predică este, evident, cea de la Rusalii. Este interesat de observat că Petru îşi centrează toată predica în jurul Persoanei Domnului Isus Hristos aşa cum vom observa în continuare.

Însă este greşit a spune că Hristos Isus este focusul fără a menţiona că, de fapt, Petru predică despre lucrarea lui Dumnezeu Tatăl făcută în şi prin Domnul Isus. Acesta este un tipar bine evidenţiat în predică.

1. Validarea lui Hristos. Primul aspect adus în discuţie de Petru este faptul că Hristos a fost „adeverit prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere”. Dumnezeu „le-a făcut prin El„. Lucrările miraculoase a lui Hristos nu au avut ca scop principal binele oamenilor cât validarea lui Hristos. Hristos a făcut minuni în primul rând pentru Sine – pentru autentificarea Lui ca trimis al lui Dumnezeu.

Sunt mulţi oameni care predică din minunile lui Hristos şi evidenţiază dragostea Lui pentru acei oameni nenorociţi şi sunt de acord, parţial, cu acest lucru dar este un rateu grozav să nu înţelegi că acele minuni au fost făcute întâi de toate pentru a ne arăta ceva despre Hristos.

2. Moartea lui Hristos.

– planul lui Dumnezeu

Petru se referă la întregul proces de judecare şi omorâre a lui Hristos prin cuvintele „dat în mâinile voastre” şi printr-un limbaj extrem de clar el arată că Dumnezeu a vrut ca lucrurile să se întâmple aşa şi nicidecum nu a fost vorba de hotărârile şi planurile oamenilor – în ultimă instanţă. El spune că Hristos a fost dat în mâinile lor „după sfatul mai dinainte a lui Dumnezeu„.

Se predică mult despre vinovăţia oamenilor care l-au ucis pe Hristos şi da, aceştia au fost foarte vinovaţi, însă Petru nu uită să le spună chiar celor care l-au omorât că în spatele acţiunilor lor de trădare şi crimă a fost planul lui Dumnezeu. Pentru Petru era mai important ca să se vadă planul lui Dumnezeu din spate decât teama de a nu interpreta oamenii greşit cuvintele lui.

– responsabilitatea oamenilor

Deşi accentuează cu multă putere planul lui Dumnezeu în moartea lui Hristos Petru, în acelaşi timp, aruncă responsabilitatea pentru această crimă pe umerii poporului. În cuvinte dure dar clare şi adevărate îi condamnă când spune „voi L-aţi răstingit” şi „voi L-aţi omorât„.

Petru subliniază şi modul murdar prin care L-au ucis pe Hristos spunând că ei L-au omorât „prin mâna celor fărădelege„. Gravitatea păcatului lor creşte prin faptul că s-au unit cu cei „fărădelege” doar pentru a scăpa de Hristosul pe care L-au urât până la moarte.

3Învierea lui Hristos.

dovada Scripturală. Petru îşi continuă predica într-un ritm logic (Isus a trăit, a murit) şi prezintă cum Acelaşi Dumnezeu, care a făcut minuni prin Hristos şi a plănuit moartea Lui, acum „L-a înviat dezlegându-I legăturile morţii„. Petru arată că acţiunea lui Dumnezeu a fost logică deoarece Hristos „era cu neputinţă să fie ţinut” de moarte.

Cea mai mare parte din predica de la Rusalii se ocupă de învierea lui Hristos deoarece aici evreii aveau nevoie să fie convinşi aşa că Petru prezintă un citat din psalmi după care îl explică. Petru prezintă două adevăruri: (1) David era mort şi îngropat ceea ce înseamnă că acel citat nu se referea la el şi (2) David, fiind prooroc, ştia despre faptul că un urmaş de-a-L lui urma să stea pe scaunul său de domnie iar acesta era Hristos.

– dovada martorilor. Petru repetă că „Dumnezeu a înviat pe acest Isus” dar, pe lângă prezentarea citatului şi explicaţiile adiţionale, aduce argumentul martorilor oculari – o dovadă foarte importantă pentru evrei. Petru vorbea despre ceva ce văzuse şi el nu era singurul martor ci existau mulţi cărora Hristos li se arătase.

4. Înălţarea lui Hristos. Deşi aduce vorba despre înălţarea lui Hristos doar în treacăt Petru spune clar că „odată ce s-a înălţat prin dreapta Tatălui arătând din nou cursul logic al vieţii lui Hristos şi faptul că Dumnezeu este cauza înălţării Lui.

Pentru întărirea acestei realităţi Petru prezintă un alt citat din psalmii lui David unde spune „Domnul a zis Domnului Meu: şezi la dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale”.

5. Promisiunea lui Hristos. Petru leagă de înălţarea lui Hristos primirea promisiunii Duhului Sfânt deoarece dacă Hristos nu se înălţa El nu putea primi şi trimite promisiunea aceasta. Însă odată cu înălţarea Dumnezeu Tatăl i-a dat Fiului împlinirea promisiunii trimiterii Duhului Sfânt.

Aici manifestarea Duhului Sfânt a avut de-a face în mod direct cu ceea ce oamenii vedeau în creştinii de faţă şi ceea ce auzeau fiind rostit prin ei. Petru spune că Hristos a „primit de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt, a turnat ce vedeţi şi auziţi”.

6Proslăvirea lui Hristos. Înălţarea lui Hristos însă a însemnat nu doar primirea promisiunii Duhului Sfânt cia însemnat şi că „Dumnezeu a făcut Domn şi Hristos pe acest Isus”. Nu oamenii Îl fac pe Hristos Domn şi Mântuitor ci Dumnezeu L-a făcut pe Isu acum 2000 de ani şi El a rămas aşa.

7. Pocăinţa audienţei. În urma acestei predici Duhul Sfânt face eficace în oameni cuvântul aşa că aceştia rămân străpunşi în inimă şi întreabă ce ar trebui să facă. Răspunsul a cuprins două decizii pe care trebuiau să le ia: pocăinţa şi botezul. Petru leagă de pocăinţă şi botez, iertarea păcatelor. Botezul simbolizează cel mai bine spălarea de păcat cât şi recunoaşterea lor.

Petru adaugă că în urma pocăinţei Duhul Sfânt intră în viaţa credincioşilor şi că acest lucru se va întâmpla pentru toţi cei care vor fi chemaţi de Dumnezeu la pocăinţă aşa că, deşi pocăinţa este responsabilitatea noastră, ea urmează în mod logic şi necesar chemării lui Dumnezeu.

CONCLUZII

Prima mea observaţie este legată de accentul cristocentric evident în tot pasajul. Predica lui Petru este evident şi foarte clar centrată în jurul lui Hristos. Petru vorbeşte despre lucrarea, moartea, învierea, înălţarea şi proslăvirea lui Hristos. O predică de evanghelizare care nu Îl are în centru pe Hristos este o glumă proastă.

A doua observaţie este accentul teocentric în pasaj. Este evident că Petru leagă toate cele 6 evenimente din viaţa lui Hristos de Dumnezeu. Petru spune că Dumnezeu a făcut minuni prin Hristos, că moartea a fost planul Lui, că învierea, înălţarea, oferirea Duhului Sfânt cât şi proslăvirea au fost opera lui Dumnezeu Tatăl.

Anunțuri
Publicat în Fără categorie

Un gând despre “Evanghelizare – Fapte 2

  1. Foarte folositor Andrei! Imi aduc aminte ca si eu mi-am scris toate punctele din predica lui Petru intr-un caiet. Cred ca era pe vremurile cand se faceau evanghelizari in biserica mea. O surpriza nu atat de placuta sa vad diferentele!

    Ai observat cat de bine prezinta Petru Trinitatea? Sigur ca da. Dar nu zice numai ca „Dumnezeu in trei persoane”, ci explica rolul fiecaruia in ordo salutis, sau mai mult, in istoria mantuirii, unde centrul nu este omul, ci Dumnezeu Insusi, dar cu aplicatie pentru om.

    Asa deci, Il prezinta pe Dumnezeu Tatal ca planuitor in primul rand. El planuieste, a planuit totul, chiar si cel mai sensibil moment din toate: moartea lui Isus. Si este si cel care le are toate sub control – din vesnicii, in trecut si in prezent, si desigur ca si in viitor.

    Dumnezeu Fiul este prezentat ca cel ce a infaptuit planurile lui Dumnezeu Tatal. El a trait, El a murit, El a inviat. El a efectuat mantuirea, la timp trecut, jertfindu-se.

    Dumnezeu Duhul Sfant este atunci prezentat, chiar asta, la prezent. El este acum, El marturiseste despre Dumnezeu Fiul – Il glorifica si arata lucrarile pe care El le-a facut – in zilele noastre.

    Nescolitii apostoli! In cat adevar i-a condus Duhul Sfant! Si ce bine se potriveste asta teologiei reformate! De ce-o fi? 😉

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s