Pedeapsa cu moartea în Biserică

Acum nu mai am nici un dubiu în privinţa faptului că atât în Vechiul Testament, în poporul lui Dumnezeu, cât şi în Noul Testament, în Biserică – Dumnezeu a aplicat şi continuă să aplice pedeapsa cu moartea.

1. În bine-cunoscutul şi controversatul text din Evrei 10 autorul ne prezintă o situaţie în care un creştin se răzvrăteşte voit şi conştient. El spune că rezultatul acestei răzvrătiri este exact lucrul pe care l-au trăit evreii în pustie. El spune „cine a dispreţuit Legea lui Moise moare fără milă”. Aşadar pedeapsa de care vorbeşte autorul este moartea fizică şi nu pierderea mântuirii sau moartea veşnică.

2. În Fapte 5 avem evenimentul cu moartea lui Anania şi Safira – aceşti doi oameni care au imitat roada Duhului din dorinţa de a-şi câştiga o bună reputaţie în biserica primară. Pentru această faptă Dumnezeu îi omoară pe amândoi. Textul nu ni-i prezintă ca pe nişte apostaţi ci ca pe o familie credincioasă din biserică. Nici Petru şi nici vreo frază sau expresie din text nu ne poate permite să credem că aceştia nu erau mântuiţi.

3. Scriind corintenilor (11:1) Pavel îi mustră pentru dezordinea de care aceştia se făceau vinovaţi atunci când vin la cina Domnului. Pentru a-i motiva la sfinţenie Pavel le arată rezultatele actuale ale comportamentului lor între membrii bisericii. El spune că datorită acestei stări de păcat „sunt mulţi între voi slabi i bolnavi şi mulţi dorm„. Pavel vorbeşte aici prin trei termeni despre efecte fizice ale păcatului lor: slăbiciune, boală şi adormire (moarte).

Nicăieri Pavel nu foloseşte termenul a „dormi” referindu-se la moarte spirituală sau o stare de moleşeală şi rutină spirituală ci se referă la moarte fizică. Vezi şi aceste texte: 1 Corinteni 15:6; 1 Tesaloniceni 4:13; 5:10; 2 Petru 3:4.

4. Însă înainte de a aduce această avertizare Pavel scrie capitolul 10 în care oferă pilde din viaţa poporului Israel. El prezintă acele momente în care poporul a păcătuit aşa că „au fost ucişi în pustiu”. Evreii nu şi-au pierdut mântuirea ci au fost omorâţi fizic. Pavel spune că „acestea au devenit pilde pentru noi” aşa încât cei care păcătuiesc ca şi ei vor avea parte de acelaşi tip de pedeapsă. Nimic din text nu ne lasă să facem paralelă între moarte fizică şi pierderea mântuirii sau vreo altă aberaţie de acest gen.

5. Şi Iacov ne arată că păcatul duce la efecte fizice, adică la boală. El spune că dacă „este cineva bolnav” el trebuie să cheme prezbiterii bisericii pentru ca să se roage pentru el şi să-l ungă cu untdelemn. În acest context Iacov spune că „dacă a făcut păcate, i se va ierta aceasta” presupunând că între boală şi păcat există o legătură pe care noi nu o putem vedea specific în fiecare caz.

Această judecată prin pedeapsă fizică – boală sau moarte – are rolul de o judecată temporară şi „suntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osândiţi odată cu lumea.”  Ar trebui să începem să ne gândim serios la faptul că multe din bolile pe care le au creştinii se datorează unei trăiri în păcat şi o călcare voită şi conştientă a poruncilor Domnului.

Anunțuri

2 gânduri despre “Pedeapsa cu moartea în Biserică

  1. ..însă Tu mereu mă ocroteai, înfuriindu-Te cu milă şi stropind cu cele mai amare pedepse desfătările mele nepermise, pentru ca astfel să caut a mă desfăta fără a merita pedeapsă; şi unde aş fi putut să fac asta fără să aflu nimic, în afară de Tine, Doamne, da, în afară de Tine, Care prefaci durerea în învăţătură, şi loveşti ca să însănătoşeşti, şi ne ucizi ca să nu murim fără de Tine…Sf. Augustin

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s