Deformarea dragostei lui Dumnezeu

Vreau să vă atrag atenția asupra 5 moduri în care Biblia vorbește despre dragostea lui Dumnezeu. Nu este o listă exhaustivă ci una de cercetare.

Este o tragedie când unul dintre aceste moduri de  a vorbi despre dragostea lui Dumnezeu este absolutizată și făcută exclusivă.

Nu trebuie nici să luăm unul dintre aceste moduri de a vorbi despre dragostea lui Dumnezeu și să le folosim pentru a le domestici sau diminua pe celelalte sau a le consideri „iubiri” separate ale lui Dumnezeu. Dumnezeu este Unul și a ales să ne vorbească despre dragoste în diferite feluri.

Trebuie să avem grijă cum vorbim despre dragostea Lui. Dacă spunem că dragostea lui Dumnezeu este „necondiționată” acest lucru este adevărat când vorbim despre punctul 4 (dragostea pentru cei aleși) dar nu mai este adevărat când vorbim despre 5.

Alții spun că „Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii la fel”. Acest lucru este adevărat când ne referim la dragostea lui Dumnezeu providențială de la punctul 2 fiindcă El dă ploaie și peste cei buni și peste cei răi dar nu mai este adevărat în pasaje care se referă la domeniul 4, cel al aleșilor.

Oricum, ideea este că dragostea lui Dumnezeu este mult mai nuanțată și complexă decât o prezintă sloganele noastre. Responsabilitatea noastră este să creștem în a cunoaște ce înseamnă când spunem că „Dumnezeu e dragoste”.

(1) Dragostea distinctă a lui Dumnezeu pentru Fiul, și a Fiului față de Tatăl.

Evanghelia după Ioan este bogată în această temă. De două ori ni se spune că Tatăl își iubește Fiul – odată cu verbulagapao (Ioan 3:35), și odată cu fileo (Ioan 5:20).  Evanghelistul insistă  că lumea trebuie să învețe că Fiul își iubește Tatăl (Ioan 14:31).

(2) Dragostea providențială a lui Dumnezeu față de tot ce a creat.

Dumnezeu a creat totul și înainte să fi existat păcatul El a declarat că erau foarte bune (Geneza 1). Acesta este produsul unui Creator iubitor. Dumnezeu are grijă de toate creaturile Sale într-un mod pe care noi nu îl vedem (Matei 6).

(3) Atitudinea salvatoare a lui Dumnezeu față de lumea căzută.

Dumnezeu a iubit lumea încât și-a dat Fiul. Cuvântul „lume” la Ioan nu se referă atât de mult la mărime cât la starea decăzută. Lume se referă, primar, la ordinea morală aflată în rebeliune voluntară față de Dumnezeu.

Dragostea lui Dumnezeu față de lume este de admirat nu pentru că a fost trimis Fiul pentru o lume așa mare ci pentru o lume așa rea. Ioan însă pune împreună mărimea și răutatea în 1 Ioan 2:2.

Deși uneori Dumnezeu se prezintă ca judecătorul lumii El poruncește tuturor oamenilor pocăința; și de aceea ucenicii sunt trimiși cu Evanghelia la marginile pământului. Față de rebeli Dumnezeu spune: Eu nu doresc moartea păcătosului.

(4) Dragostea particulară, eficace și selectivă față de cei aleși.

Aleșii pot fi întreaga națiune a lui Israel, biserica ca și trup sau indivizi. Dumnezeu își iubește aleșii într-un mod în care nu îi iubește pe ceilalți (Deut. 7:7-8; 4:37; 10:14-15). Această dragoste nu se bazează pe vreun merit personal.

(5) Dragostea lui Dumnezeu este direcționată înspre poporul Său într-un mod condiționat de supunere.

Această dragoste nu are de-a face cu ceea ce trebuie să facem noi pentru a deveni urmași ai adevăratului Dumnezeu ci cu ceea ce trebuie să facem odată ce suntem urmași ai Lui.  (Ps. 103:9-11; 13; 17-18).

D. A. Carson – Difficult Doctrine of the love of God (pdf gratuit aici)

Anunțuri

2 gânduri despre “Deformarea dragostei lui Dumnezeu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s