Scopul mântuirii nu este cerul

Dumnezeu, spune Pavel, își revelează slava Lui pe fața lui Isus Hristos. În nașterea din nou, de fapt, noi primim abilitatea de a vedea, cu inima bineînțeles – slava lui Dumnezeu care poate fi văzută doar în Isus Hristos. Scopul mântuirii este cunoașterea Lui.

Căci Dumnezeu, care a zis: „Să lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos [2 Corinteni 4:6]

Oamenii care au respins Evanghelia vor suferi veșnic iar prima lor suferință va fi aceasta: vor fi departe „de la fața Domnului”. Acesta este iadul: să nu-L ai pe Dumnezeu ci să fii lăsat în depravarea, mizeria și singurătatea păcatului tău.

Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui, când va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi şi privit cu uimire în toţi cei ce vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră [1 Tesaloniceni 2:9-10]

Pavel spune că a renunțat, în convertire, la toate motivele de laudă înaintea lui Dumnezeu pentru un singur motiv: „din pricina lui Hristos” sau pentru „cunoașterea lui Hristos Isus” sau „ca să câștig pe Hristos.” El nu a încercat să fugă de iad ci să-L câștige pe Isus.

Dar lucrurile care pentru mine erau câştiguri le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba încă şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos [Filipeni 3:7,8]

Fă un test (eu l-am făcut duminică) și întreabă-i pe câțiva creștini „ce este viața veșnică” și îți vor spune aproape instant „să mergi în iad” sau „să nu mergi în iad.” Dar ăsta este doar un rezultat al mântuirii. Mântuirea înseamnă să intri într-o relație de cunoaștere a lui Isus Hristos și a Tatălui din ceruri.

Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu [Ioan 17:3]

De ce a murit Isus Hristos? Vom răspunde corect: ca să plătească pentru păcatele noastre. Așa este! Dar de ce a vrut să plătească pentru păcatele noastre? Ca Dumnezeu să nu ne mai trimită în iad? Nu în primul rând!  – ci pentru ca „să ne aducă la Dumnezeu”. Scopul morții lui Isus a fost ca să fim aduși în prezența lui Dumnezeu.

Hristos, de asemenea, a suferit o dată pentru păcate, El, Cel Neprihănit, pentru cei nelegiuiţi, ca să ne aducă la Dumnezeu [1 Petru 3:18]

Creștinii autentici, oamenii aleși de Dumnezeu sunt oameni care se întorc de la idoli la Dumnezeu nu ca să scape de iad sau ca să fie pur și simplu „mântuiți” și să trăiască o viață morală ci „ca să slujiți lui Dumnezeului celui viu” și ca să „așteptați din ceruri pe Fiul Său.” Suntem mântuiți pentru ca să fim cu Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul!

Căci ei înşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut şi cum de la idoli v-aţi întors la Dumnezeu, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat  şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat din morţi, pe Isus, care ne izbăveşte de mânia viitoare [1 Tesaloniceni 1:9-10]

Harul ne este dat ca să fim eliberați de păcat – spune versetul anterior însă asta culminează în marea noastră așteptare – care nu este să mergem în ceruri ci să mergem în ceruri la Dumnezeul și Mântuitorul nostru Isus! El este comoara cerului și nu aurul de acolo!

aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos [Tit 2:13]

Scopul pentru care trebuie să fim sfinți și împăciuitori nu este pacea de dragul păcii ci ca să-L vedem pe Domul. Sfințenia este poarta prin care Îl putem vedea mai bine pe Dumnezeu; la fel este un duh împăciuitor. Atunci reflectăm natura Dumnezeirii care este sfințenia.

Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Evrei 12:14

Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile: căci ai fost junghiat şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam. Apocalipsa 5.9

Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea şi urmează-Mă.” Marcu 10.21

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s