Practica ungerii cu untdelemn demontată de Peter Masters

Autorul explică pentru început tipurile de ungere cu untdelemn („spirituală” și „fizică”) prezentare generală cu care sunt perfect de acord, deocamdată.

Textul original din limba greacă nu vorbește despre „ungere” în sens spiritual, ci pur și simplu despre „a turna ulei”. În primul caz, ungerea transmite ideea de îndeplinire a unui ritual religios.

ALEIPHO

Apoi primim o explicație a ungerii din Iacov. Și aici consider că autorul are dreptate în acest sens: ungerea este fizică, adică este aplicată pe trupul cuiva. Autorul pune termenii „fizic” și „medical” unul lângă celălalt de parcă ar însemna același lucru. Asta e o tactică ilogică (dacă în engleză a făcut același lucru). Una este să spui că ungerea este cu „fizică” și alta când spui că e „cu scop medical” deoarece ungerea fizică poate fi atât medicală cât și simbolică. Pe de altă parte autorul pune termenii „religios” și „fizic” în opoziție de parcă o acțiune fizică nu poate fi religioasă! – ipoteză greșită susținută de dumnealui. Ungerea din Iacov 5 este fizică – adică se aplică pe trup însă nu există argumentele necesare pentru a crede că nu este simbolică și religioasă ci este medicamentoasă (așa cum suntem sfătuiți să credem). Mai târziu voi demonstra că ea nu era un medicament ci are un rol simbolic, ritualic, religios.

Noul Testament folosește două cuvinte pentru a descrie procesul aplicării uleiului pe trupul cuiva. Unul dintre aceste cuvinte este folosit la modul general, atunci când aplicarea uleiului se face în scop fizic, medical (gr. aleipho), pe când celălalt este folosit atunci când turnarea uleiului are o semnifiacție sacră, spirituală (gr. chrio). Cuvântul ales de Iacov este primul … indicând că aplicarea uleiului de către prezbiteri avea un sens pur fizic, și nicidecum unul religios.

Faptul că termenul folosit (aleipho) nu e niciodată folosit pentru ungere ceremonială este argument pentru faptul că e folosit pentru ungere simbolică pentru că termenul nu e folosit niciodată pentru ungerea fizică a bolnavilor răniți – cel puțin nu în Biblie. Definiția termenului oferită este: „a unge: pentru festivale, în omagiu, medicinal sau îmbălsămarea morților” și „de obicei aplicat pe față, pentru a înviora musafirii. Deseori era aplicat pe picioare pentru a arăta onoare (curtoazie, respect)”. Primele semnificații nu sunt medicinale, de fapt cele mai multe. Puteți verifica singuri următoarele texte în care este folosit același termen și nici măcar un exemplu folosit în Scriptură, din cele nouă, nu are sensul de medicament, decât cel presupus în Iacov de Peter Masters:

Ci tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa (Matei 6.17)

După ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salome au cumpărat miresme ca să se ducă să ungă trupul lui Isus (Marcu 16.1)

Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult şi le ungea cu mir (Luca 7.38, 46)

Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. – (Ioan 11:2)

Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei; şi s-a umplut casa de mirosul mirului. (Ioan 12:3)

Este penibil să spunem că ucencii au primit putere de la Hristos și … pe drum și-au schimbat metoda – au cumpărat ulei vindecător pentru a-i vindeca pe cei bolnavi. Avem cel puțin un exemplu în care termenul este folosit pentru a arăta o practică ce simboliza vindecarea fzică.

Scoteau mulţi draci şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau (Marcu 6.13)

Ungerea are un caracter sau o natură ritualică ceea ce nu înseamnă deloc că este un ritual și cu atât mai puțin un ritual care efectueză în mod sigur un răspuns eficient scopului cu care a fost făcut la fel cum simbolurile creștine nu fac acest lucru.

ELAION

Imediat autorul infirmă ceea ce a spus și ne lămurește că nu întotdeauna stau lucrurile în acest fel. Ba chiar întâi de toate pomenește trei semnificații ale ungerii care nu au de-a face cu boala și vindecarea ei. De data aceasta el explică ce este uleiul pomenit în text și aici este primul argument folosit chiar de dumnealui împotriva ipotezelor prezentate chiar de el însuși:

Uleiul sau alifia conținând diverse parfumuri sau medicamente era folosită mult în acele timpuri pentru înviorare, pentru a da strălucire feței, pentru a aplica parfumuri sau pentru a unge răni, a calma dureri sau a trata anumite boli. 

Singuri puteți verifica ce uzanțe are termenul „elaion”în Noul Testament. Faptul că termenul este folosit în texte unde se are în vedere o boală fizică nu exclude cu nimic ceea ce am spus ci întărește ideea că trebuie folosit ulei simplu pentru că aceasta nu e o ceremonie. E ulei care uneori vindecă trupul (în exterior) ca un simbol pentru vindecare. Paralela e perfectă. Oricum cele mai multe apariții ale termenului nu au de-a face cu folosirea lui ca medicament ceea ce cântărește în defavoarea poziției susținute mai sus. Din 11 apariții șase se referă la o ungere cu un alt scop decât medicamentos: Matei 25.3,4,8; Marcu 6.13; Luca 7.46, Evrei 1.9.

CONCLUZII

Și acum priviți concluziile pe care Peter Masters le trage după ce ne dă toate aceste informații. El uită de tot ceea ce a spus mai sus și ia varianta „tratament medical” pentru ca să se potrivească cu teoria dumnealui potrivit căreia … acum ungerea nu mai are nici un sens ci trebuie să înțelegem principiul oferit în text – acela de a a-i ajuta pe cei bolnavi cu ceea ce au nevoie.

Interpretarea corectă a pasajului este că aplicarea uleiului de către prezbiteri era doar un act de tratament medical.

Să nu ne gândim că Iacov a promovat folosirea uleiului ca pe un leac, dar cu siguranță el l-a recomandat ca pe un mijloc de a da alinare, de a trata rănile produse de imobilizarea la pat sau de alte afecțiuni.

Aplicarea uleiului în vederea alinării suferinței avea și menirea de a corecta orice idei greșite legate de vindecarea divină. Dacă bolnavul ar fi acceptat ideea că purtarea de grijă „obișnuită” era în contradicție cu vindecarea divină, fapta prezbiterilor ar fi corectat această greșeală.

Și acum aflăm clar de ce ungerea aceasta este medicamentoasă. Mi se pare una dintre cele mai slabe argumentări pe care le-am citit până acum:

În Noul Testament există doar două ritualuri cu caracter simbolic – botezul și Cina Domnului. În toată credința creștină nu există un alt ritual care să implice un simbolism sacru. Rugăciunea, și doar ea, aduce binecuvântarea lui Dumnezeu credincioșilor bolnavi, iar aplicarea uleiului nu are nici un rol important în obținerea acestei binecuvântări.

Ce mesaj îi transmitem noi lui Dumnezeu când simțim nevoia să facem și altceva, nu doar să ne rugăm? Nu cumva Îi spunem că nu ne putem încrede doar în rugăciune și că avem nevoie de un ritual sacru vizibil, exterior, care să ne dea „ceva în plus” pe care să ne bazăm?

Ce reacții poți avea la o astfel de argumentare?

În primul rând chiar botezul și cina, care sunt „simbolice”, nu „au nici un rol important în obținerea vreunei binecuvântări” ci sunt o reprezentare exterioară a unei realități interioare – ca și uleiul care reprezintă vindecarea. Ele sunt poruncite și de aceea le înfăptuim.

În al doilea rând, ungerea este cu caracter temporar nefiind considerată, la propriu, un ritual ca și botezul și Cina tocmai datorită faptului că e practicată atunci când se consideră că e necesar acest lucru. A le pune în aceeași categorie este, cel mai probabil, greșit.

În al patrulea rând, ce mesaj îi transmitem noi lui Dumnezeu (ca să folosesc cuvintele autorului) când inventăm astfel de teorii pentru a nu împlini ceea ce ne este clar prezentat în Scriptură?

În plus, nu rugăciunea ne aduce binecuvântare și nu ne încredem în rugăciune! Sunt calvinist ca și acest interpret însă noi ne încredem în Dumnezeu și El ne aduce binecuvântare, nu rugăciunea sau uleiul.

Mai mult, cine a spus vreodată că uleiul este „ceva în plus”, că ne „bazăm” pe el și că „simțim nevoia să facem și altceva” sau că „avem nevoie”? NU! singura bază pentru folosirea acestui act simbolic este porunca Scripturii. Nu simt nevoia de ungere, nu cred că el aduce binecuvântare, nu cred că aduce ceva în plus și nu cred că „avem nevoie” de ea .. decât că Dumnezeu a spus să o facem ca un simbol al vindecării.

În final – Dumnezeu aduce binecuvântare și vindecare, nu uleiul. Ungerea este făcută din motivele precizate mai sus. Dacă cineva întreabă: de ce o faceți dacă nu ea vindecă, eu răspund că o facem pentru același motiv pentru care se ia Cina – este o reprezentare exterioară a ceva.

Extrasele sunt din Peter Masters, Epidemia Vindecărilor, p.138-140

Anunțuri

4 gânduri despre “Practica ungerii cu untdelemn demontată de Peter Masters

  1. Este un sens în care este rugăciunea cea care aduce binecuvântare [Sensul e simplu: dacă nu ceri nu ai, cum zice Iacov însuși]. De fapt, ăsta e sensul pe care Iacov îl folosește aici, în v. 15, unde nu zice că Dumnezeu îl va face bine, ci rugăciunea. Una nu o exclude pe cealaltă și nimic de genul, dar nu îl acuza pe Masters mai mult decât trebuie.

    Aceași logică pe care ai folosit-o se poate aduce împotriva cuvintelor alese de Iacov, dar știm că ai greși, pentru că Iacov e inspirat de Duhul.

    Apreciază

    1. Ce am încercat sa arat este cauza ultima a vindecarii – care in text si teologic vorbind – este Dumnezeu. Ungerea sau rugaciunea (deși cu valori diferite) sunt cauze secundare. El pune in opoziție doua cerințe prezentate în text – cerute de Acelasi.

      Apreciază

      1. Aha, înțeleg.

        Cred că ar trebui să știi împotriva a ce reacționează Masters, poate așa ai înțelege de ce zice, cum îl citezi aici:

        „Mai mult, cine a spus vreodată că uleiul este „ceva în plus”, că ne „bazăm” pe el și că „simțim nevoia să facem și altceva” sau că „avem nevoie”? NU! singura bază pentru folosirea acestui act simbolic este porunca Scripturii. Nu simt nevoia de ungere, nu cred că el aduce binecuvântare, nu cred că aduce ceva în plus și nu cred că „avem nevoie” de ea .. decât că Dumnezeu a spus să o facem ca un simbol al vindecării.”

        Nu cred că trebuie să iei asta atât de personal. Majoritatea carismaticilor cred că fac greșit lucrul ăsta. Dacă tu îl faci bine nu înseamnă automat că toți au motivațiile tale; înseamnă de asemenea că daca mulți îl fac greșit nu înseamnă că toți îl fac greșit. Dacă te-ai mișca între carismaticii ăștia ai știi că accentul se pune mai mult pe ulei decât pe rugăciune, ceea ce e exact invers la ce spune textul. Accentul e clar pus pe rugăciune, din toate punctele de vedere.

        Ceea ce ne conduce la, cum zici tu, că și rugăciunea și ungerea sunt mijloace. Dar Iacov nu pune în niciun fel la același nivel rugăciunea și ungerea.

        Cred că amândoi (tu și Masters) la urma urmei lucrați cu prezupoziții neluate din text. Spui că e simbologie, dar nu poți scoate asta de acolo, și de-aia el oferă o explicație diferită. Din situațiile unde se aplică ungerea el alege scopul medicinal. Tu alegi scopul simbolic. Hai ca eu să aleg să-l folosesc pentru strălucirea feței (joke). Nu cred că îi bine să încarci un cuvânt cu tot înțelesul lui și să îl pui în text cu toate înțelesurile alea, și mai puțin cu unul în particular, cam după cum ne vine nouă. Până la un anumit punct, semnificația o determină contextul mai mult decât cuvântul în sine, așa cum putem vedea zi de zi în limbajul nostru.

        Totuși, concluzia lui are o valoare teologică importantă, care corectează multe lucruri și care e folositoare. Concluzia ta e să o facem pentru că zice Dumnezeu, fără niciun câștig adăugat, care nu e rău în sine, și totuși, cam ne la locul ei în Scripturi. (Înțelegi că majoritatea reformaților, sau chiar toți, nu îs de acord cu tine despre Cină și Botez. Ele sunt considerate mijloace ale harului).

        Cred că dacă l-ai înțelege mai mult pe Masters și ai aprecia mai mult ce zice dacă l-ai simpatiza un pic. Un pic pic.

        Apreciază

      2. Nu iau nimic personal din ce spun Peter Masters pentru că nu mi-a scris mie și nici nu fac parte din categoria oamenilor cărora le scrie. Nu am fost și nu sunt carismatic …. în sensul de a adera la credințele și practicile carismaticilor (cele care îi definesc în mod esențial).

        Clar în text accentul e pe rugăciune … chiar și timpul verbelor ajută la a înțelege asta. Dar de la a face diferență între valoarea ungerii și cea a rugăciunii și de la a înțelege accentul pus pe rugăciune … până la a nega valoarea ungerii … este distanță mare. Acesta este ce numesc „efect de pendul”. El se uită la carismaticii extremiști și merge în extrema cealaltă. Am citit cartea lui și știu la cine face referire. Pe mine nu mă interesează foarte mult ce l-a motivat să spună ce a spus ci faptul că demontează textele și abuzează de niște informații la care oamenii, în general, nu știu să le acceseze.

        Am ales „simbolicul” pentru că nu îmi rămâne o altă variantă. Cea pe care o propune el pică prin însăși metoda folosită de el – explicarea termenilor grecești care, aproape în fiecare caz, favorizează o interpretare contrară celei alese de el. Eu am demonstrat clar lucrul ăsta prin faptul că cele mai multe uzanțe ale termenilor nu sunt în favoarea lui.

        O concluzie greșită … poate corecta anumite greșeli însă promovează altele … și noi nu suntem oameni care suntem chemați să tratăm relele cu alte rele mai mici. Ungerea nu e deloc la nelocul ei în Scripturi – mi-e greu să înțeleg cum poți face o astfel de afirmație. Ungerea are conotații clare în Scriptură.

        Tu poți alege semnificația pe baza căreia ai glumit … nici o problemă .. însă nu te ajută nici termenii explicați, nici contextul, nici textul în sine și nici Biblia. Ce spui tu îmi dă de înțeles că ne privești ca pe niște oameni care aleg fiecare ce înțeles doresc și-l atribuie fiecărui termen în parte ca să i se potrivească cu teoria susținută mai dinainte de a studia textul. Un termen poate avea mai multe semnificații … însă trebuie să argumentezi pentru semnificația aleasă. Eu am făcut-o. El a făcut-o. Trebuie să judecăm modul în care ne-am ales variantele.

        Cât despre simpatie … chiar nu e aici locul ei 😀

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s