Erezia martorilor lui Iehova demontată în doctrina paulină a divinității lui Hristos

Erezia martorilor lui Iehova demontată în doctrina paulină a divinității lui Hristos

Nu știu câți ați interacționat cu erezia care neagă divinitatea lui Hristos înviată de secta martorilor lui Iehova însă dacă ați făcut-o, știți că aceștia se folosesc de două expresii găsite în Scriptură: „Începutul zidirii lui Dumnezeu” (Apocalipsa 3.14) și „cel întâi născut din toată zidirea” (Coloseni 1.15). Interpretarea speculativă și bolnavă a martorilor lui Iehova concluzionează că aceste texte ne învață despre Hristos că a fost prima (în sens cronologic) ființă creată și că este prima și în sensul statului Său în  creație. Răspunsul la aberațiile lor doctrinare poate fi oferit în această formă:

1. DEFINIȚIE. Cuvântul „întâi născut” folosit în Scriptură (prototokos, în limba greacă)  încorporează două concepte: în primul rând are un element cronologic și se referă la primul copil născut într-o familie; în al doilea rând are un element calitativ și se referă la toate prerogativele, privilegiile și statutul oferit unui om. În plus trebuie precizat că expresia este folosită, așa cum voi arăta, uneori cu sensul literal și alteori ca o analogie – transmițând doar conceptul calitativ. Bineînțeles, în general, cele două concepte se leagă unul de celălalt însă există destule excepții ca și cel din textul precizat mai sus.

Spre exemplu găsim într-un psalm mesianic (unde se profețește despre Hristos) această expresie referindu-se, la prima citire, la David și Dumnezeu promite „Iar Eu îl voi face întâiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pământului.” Avem câteva probleme dacă interpretăm expresia în ambele sensuri sau dacă includem primul sens, cel cronologic. Întâi, este clar că un om născut nu poate fi „făcut” întâi născut deoarece întâi născut ești prin naștere și nu prin alegerea cuiva. Doi, David nu avea cum să fie întâi născut deoarece era foarte departe de a fi întâi născut. Trei, David nu avea cum să fie „primul împărat” (sensul cronologic la care apelează martorii lui Iehova) întrucât este clar pentru toată lumea că el nu a fost primul împărat nici în Israel și nici în lumea vremilor sale; Patru – avem acest mare beneficiu în paralelismul folosit mai sus (se spune aceeași idee prin două propoziții care conține termeni diferți) că ni se explică în același verset ce înseamnă aici „întâi născut” și anume „cel mai înalt”. Bineînțeles că nu se referă la înâlțimea fizică ci la statutul lui ca împărat. Așadar acesta este sensul expresiei „întâi născut” – cel mai înalt – cel care are prerogative, privilegii, statut, poziție, funcție, loc pe scara autorității – toate deasupra tuturor celorlalți.

Cu toții știm că Biblia nu minte, că putem avea încredere în cuvintele ei, că nu este irațională, că se explică pe sine și că folosește adeseori expresii cu înțelesuri multiple iar fiecare semnificație trebuie aleasă de interpret ținând cont cu foarte mare atenție de contextul în care este folosit termenul/expresia. În acest caz ne rămâne să spunem că sensul textului este acesta: întâi, fie că David este „cel mai înalt” dintre împărații pământului –  având înaintea lui Dumnezeu cele mai înalte privilegii și fiind superior celorlalți în multe privințe (statut, funcție, loc pe scara autorității etc) sau, doi, Mesia – urmașul lui David în care se împlinesc toate profețiile mesianice – este Cel care este superior, suprem, are privilegii și un statut deasupra tuturor autorităților care există pe pământ. Acesta este și sensul expresiei din Coloseni 1:15 așa cum se va dovedi și prin următoarele argumente.

2. INTENȚIA AUTORULUI. Datoria fiecărui interpret conștient, serios și de bun simț este să stabilească care este scopul unic al pasajului pe care îl studiază. Comentatorii, în cea mai mare parte, sunt de acord că primul capitol din Coloseni poartă această intenție în el – de a demonstra supremația lui Hristos în univers. Deși acest argument nu este infailibil el dărâmă interpretarea eretică deoarece ea face ca textul să pară că vrea să stabilească ideea creării lui Hristos, cu specificația că e o ființă superioară celorlalte ființe create. În afară unei afirmații clare de acest gen – interpretarea cade jos și trebuie să rămână acolo unde îi este locul.

3. CONTEXTUL. Afirmațiile pe care le face Pavel imediat după ce spune că Hristos este „întâiul născut” explică clar la ce anume se gândea autorul. Cu siguranță că el nu susținea faptul că Hristos este creat – cel puțin din acest text nu se poate trage asemenea concluzii. Pavel își susține doctrina supremației lui Hristos afirmând patru realități despre Acesta în relație cu creația: El este susținătorul, sursa, scopul și anterior creației.  Ultima realitate demontează cu claritate teologia martorilor lui Iehova pentru că afirmă clar că „El este mai înainte de toate lucrurile.” Avem chiar în textul prezentat de aceștia afirmația care le demontează propriile idei scormonite.

4. LOGICA. Trebuie să facem un exercițiu simplu de logică având în minte cele patru realități atribuite lui Hristos în textul nostru:  Întâi, dacă El este sursa întregii creații înseamnă că nu poate fi sursa Lui Însuși creându-Se pe Sine. Dacă spui că Dumnezeu l-a creat pe El te contrazici cu textul care spune că „prin El au fost făcute toate lucrurile” și Pavel nu continuă „cu excepția Lui bineînțeles;” El este sursa tuturor lucrurilor indiferent de locația, vizibilitatea sau autoritatea lor; Doi, El este anterior întregii creații întrucât se afirmă că „El este mai înainte de toate” însă Hristos dacă este creat înseamnă că trebuie să fie înainte de El Însuși ceea ce este o aberație logică; Trei, El este susținătorul întregii creații – iar Hristos, dacă este o ființă creată, nu se poate susține pe El Însuși; numai în Dumnezeu se află susținerea întregului univers – ceea ce îi este atribuit clar lui Hristos; Patru, El este scopul întregii creații – și Pavel spune că doar lui Dumnezeu îi poate fi atribuit un asemenea privilegiu – să aibă toată creație adusă în existență pentru Sine (Romani 11:36; 1 Corinteni 8.6).  O ființă creată nu poate pretinde și nu îi pot fi oferite asemenea privilegii divine însă despre Hristos se spune că „toate au fost făcute pentru El.”

5. LIMBAJUL PAULIN. Dacă martorii lui Iehova continuă să mă bată la cap cu ideea lor eretică prin care neagă divinitatea Domnului Hristos le voi oferi un exemplu din aceeași epistolă. Nu știu dacă acești domni interpreți găsesc naturală și normală această regulă de interpretare de bază: pentru a explica ceea ce vrea să spună un autor te uiți la ceea ce autorul spune în aceeași carte, apoi cauți explicații în alte cărți scrise de aceleași autor și abia mai apoi în celelalte cărți ale Scripturii (în Testamentul din care face parte cartea și apoi în celălalt).

Oricum, în Coloseni, versetul imediat următor pasajului citit (1.18) afirmă că Isus este „Cel întâi născut dintre cei morți” (Coloseni 1:18; Apocalipsa 1:5). Să ne spună dumnealor cu logica impecabilă de care sunt caracterizați și prin cunoașterea atentă a Scripturii cum poate să spună Pavel că Hristos este „Cel întâi născut dintre morți”? Întâi, acest sens nu se potrivește cu sensul primar al expresiei care se referă la naștere și nu la înviere. Așadar avem în același capitol folosită această expresie cu alt sens decât este folosită în mod natural în Vechiul Testament; Doi, acceptând paralela folosită de Pavel și semnificația specială aleasă de el ne întrebăm cum poate Pavel să spună că Hristos este primul înviat dintre cei morți (în sens cronologic)? Știm clar că au înviat mulți alții înainte de El. Nu știa Pavel acest lucru? Este puțin probabil că a încercat să prostească toată creștinătatea; Trei, problema este clarificată pentru că Pavel explică ce vrea să spună prin faptul că Hristos este prototokos și anume „pentru ca El să aibă întâietatea”. Sensul acestui termen este explicat în același verset în care este folosit și el înseamnă, ca în Psalmul 89, „înalt” sau „întâietate” în rang, poziție, autoritate etc – așadar El este suprem. Termenul „întâietate” este folosit doar aici în Noul Testament și înseamnă a avea influență, preeminență și a fi primul în rang și nu se are deloc în vedere elementul cronologic.

Presupunându-se că tot Pavel a scris epistola către Evrei în capitolul 11.23 avem un alt exemplu care explică decisiv sensul termenului „întâi născut”. Expresia „biserica celor întâi născuţi” face referire la toți creștinii mântuiți în Biserică. Cu siguranță în sens literal – cronologic nu putem fi toți întâi născuți ci fiecare suntem născuți din nou în Biserică fiecare la vremea în care este cercetat și se pocăiește. Așadar cu siguranță semnificația nu este cronologică deoarece în Biserică suntem cu toții întâi născuți – ceea ce nu era deloc posibil într-o familie de evrei – numai unul era întâi născut.

Tot Pavel folosește această expresie într-un context diferit în Romani 8:29 unde Hristos este „Cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi.” Întâi, cu siguranță Hristos nu este „frate” așa cum suntem noi creștinii frați unii cu alții deoarece El este Capul, Mântuitorul, Suveranul Trupului Său – ceea ce nici unul dintre noi nu suntem. Doi, e clar așadar că Pavel se referă la Hristos ca la „fratele cel mare” nu în sens cronologic ci într-un sens care transmite ideea de rang și poziție a Lui. Trei, ideea aceasta este susținută în Evrei unde spune că Hristos este „Cel ce sfințește” în timp ce noi, frații Lui, suntem „cei sfințiți” arătând o diferență de rang între noi și El – El este Sfințitorul, noi suntem cei sfințiți. Mai târziu afirmă că noi nu suntem doar frații Lui ci suntem „copiii Lui” care îi suntem dăruiți de Dumnezeu (Evrei 2.11-14).

Un ultim exemplu pe care îl precizez este un citat folosit de apostolul în Evrei 5.5 pentru a susține rânduirea lui Hristos ca preot. Ce spune acest citat? Tu ești Fiul Meu, astăzi te-am născut. Așadar expresia astăzi te-am născut nu înseamnă deloc astăzi te-am creat ci astăzi te-am ales ca și cel mai mare Preot. Contextul arată clar că apostolul se referă la asta. Acest citat mai este folosit în 1.5 deși acolo nu este explicat. Apostolul însă se întoarce la acest citat și arată clar că se referă la statutul pe care Hristos la primit ca Mare Preot superior tuturor celorlalți.

Suntem obligați așadar să acceptăm nu doar că Pavel folosește expresia „întâi născut”, în Coloseni 1:18, îndepărtând sensul ei literal – primar (de prim născut într-o familie) ci și faptul că nu folosește expresia având în ea elementul cronologic. Ne rămâne ultima variantă: El se referă la o înviere calitativă – o înviere ca nici una alta – înviere prin care noi suntem înviați din morți în sens spiritual când suntem regenerați și în sens fizic la venirea a doua a Domnului Hristos.

Din toate textele citate putem concluziona că Hristos are preeminență prin învierea Lui fiind „întâiul născut dintre cei morți”, are preeminență în creație fiind „cel întâi născut din toată creația” și are preeminență în Biserică ca și Cap și Mântuitor al ei fiind „cel întâi născut dintre mai mulți frați.”

Andrei Croitoru, 31 August 2013

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s