O biserică bucuroasă

Epistola către Filipeni este în mod evident și pe drept renumită ca fiind epistola bucuriei. Este curios cum poți să scrii asemenea lucruri dintr-un loc mizerabil ca închisoarea.

Nu trebuie să uităm că închisorile de acum 2000 de ani nu arătau nici pe departe așa cum arată cele de astăzi. Eu m-aș fi milogit, probabil, dacă aș fi scris vreo epistolă unei biserici.

[1] Rugăciunea din închisoare pentru biserică este plină de bucurie: Pavel se roagă în fiecare rugăciune pentru biserica din Filipi și se roagă pentru fiecare dintre ei – acum avea destul timp. Poate că de asta Dumnezeu ne duce în locuri ca spitalele – acolo și atunci avem timp destul.

În toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toți, cu bucurie [1:4]

[2] Ce veste ți-ar provoca bucurie dacă ai fi în închisoare? Probabil eliberarea, nu? Pavel se bucură datorită faptului că Evanghelia este predicată: chiar dacă e predicată din motivații și cu atitudini greșite, cuvântul nu se întoarce fără rod.

Ce ne pasă? Oricum: fie de ochii lumii, fie din toată inima, Hristos este propovăduit. Eu mă bucur de lucrul acesta și mă voi bucura.

[3] Pavel este încurajat în închisoare de faptul că va scăpa de acolo iar siguranța lui este bazată pe faptul că Dumnezeu vrea să dea bucuria credinței celor din Filipi. Dumnezeu pentru a-i face bucuroși pe niște oameni face o lucrare supranaturală cu slujitorul acelei biserici.

Și sunt încredințat și știu că voi rămânea și voi trăi cu voi toți, pentru înaintarea și bucuria credinței voastre [1:25]

[4] Atitudinea bisericii din Filipi care l-ar face pe Pavel fericit și bucuros este unitatea. De ce unitatea? În mijlocul necazurilor, unitatea este pusă extrem de puternic sub presiune – unitatea falsă. Abia atunci unitatea este trecută prin foc și găsită autentică.

faceți-mi bucuria deplină, și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gând [2:2]

[5] Mai devreme Pavel își exprimă încredințarea că nu va muri însă acum vede, totuși, și varianta că acest lucru se va întâmpladar asta nu este un motiv de întristare ci de bucurie. Bucură-te că ai să mori.

Și chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre, eu mă bucur și mă bucur cu voi toți [2:17]

[6] Doar un om care se bucură în necazuri poate să-i provoace și să-i sfătuiască pe alții să se bucure în necazuri altfel creștinii ar obiecta și ar spune: tu nu știi cum e…

Tot așa și voi, bucurați-vă și bucurați-vă împruenă cu mine [2:18]

[7] Care ar fi sfatul pe care l-ai repeta unei biserici care trece prin încercări, necazuri, suferință și prigoană? Ce anume crezi că ar fi important să faci foarte clar în mintea cititorilor? Pavel le vorbește despre bucurie. Există o bucurie în păcat însă bucuria pe care Pavel o vrea este „în Domnul”

Încolo, frații mei, bucurați-vă în Domnul [3:1]

[8]Pentru Pavel nu doar ceea ce fac frații ci ei înșiși sunt și devin o bucurie pentru el. A fi bucuros doar pentru ceea ce face un om este diferit de a fi bucuros de omul însuși. Ultima pune accent mai mult pe persoană.

Prea iubiții și mult doriții mei frați, bucuria și cununa mea [4:1]

[9] Bucuria este o poruncă. Bucuria trebuie să fie duhovnicească. Bucuria trebuie să-l însoțească totdeauna pe un creștin. Nu cred că e vorba de un zâmbet „pentru mine” așa încât ceilalți să se simtă bine în preajma ta ci bucuria datorită prezenței lui Dumnezeu și a faptelor lui mărețe.

Bucurați-vă totdeauna în Domnul. Iarăși zic: bucurați-vă!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s