Luarea aminte la Cuvânt – Evrei 2.1-4

De aceea, cu atât mai mult, trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele. Căci, dacă Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi-a primit o dreaptă răsplătire, cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a fost adeverită de cei ce au auzit-o, în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri şi felurite minuni şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după voia Sa!

1. În acest pasaj apostolul oferă o poruncă pentru a ține Cuvântul auzit – cu mult mai mult decât legea. El spune clar că trebuie să ne ținem. Ele nu se țin ca scaiul de noi ci este responsabilitatea noastră să ne ținem de ele.

2. Porunca există pentru că există o percepere a Cuvântului. Nimeni nu poate fi acuzat pentru că a ignorat sau respins Cuvântul dacă întâi nu l-a auzit. De aceea apostolul spune că trebuie să ne ținem de lucrurile pe care le-am auzit. 

3. Apoi apostolul arată că există un pericol dacă Cuvântul nu este ținut: adică depărtarea de lucrurile auzite. Mântuirea nu trebuie privită ca ceva de apucat, care se află la discreția și dispoziția noastră oricând dorim noi. Lucrurile nu sunt deloc în acest fel.

4. Pericolul vine atunci când oamenii resping privilegiile prin păcat. Respingerea Cuvântului (fie din lege, fie din Evanghelie) poate lua forme foarte subtile, obscure sau ascunse – așa cum este nepăsarea și de aceea apostolul spune că cei care sunt nepăsători vor fi mult mai aspru pedepsiți decât cei care s-au abătut și n-au ascultat de lege.

5. Pentru a arăta mai clar pericolul scriitorul detaliază diferența dintre cele două legăminte și pericolul care îi paște pe cei din fiecare legământ arătând în final că pericolul pentru cei din Noul Legământ este mai mare deoarece privilegiile sunt mai mari.

6. Pentru a duce la capăt argumentul apostolul îl pune la o probă practică, detaliată, precisă și foarte simplă. Argumentul urmează în acest fel:

a. Legea a fost lăsată prin îngeri. A fost dată părinților noștri – strămoșilor. Ea a fost tot Cuvântul lui Dumnezeu. Călcarea ei și neascultarea au fost pedepsite printr-o dreaptă răsplătire.

b. Evanghelia (o mântuire așa de mare) a fost vestită prin Domnul, de către cei ce au auzit-o și de Dumnezeu în mod direct prin faptul că întărea mărturia lor cu semne și minuni. Ea ne-a fost dată nouă.

Deodată ce Evanghelia mântuirii este superioară Legii și Hristos este superior îngerilor, înseamnă că noi avem privilegii mai mari decât strămoșii noștri și e clar că cei care resping Evanghelia mântuirii sunt pedepsiți mai aspri decât cei care resping legea dată prin îngeri.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s