Răzbunare

Vechiul Testament şi răzbunarea:

1. Învăţa că poporul lui Dumnezeu trebuie să lase răzbunare pe seama Lui (Lev 19.17-18; Deut 32.35, Ps. 94.1, Prov 20.22, 24.29)

2. Dumnezeu a permis răzbunarea în Vechiul Testament pentru a reglementa răzbunarea negândită şi care pedepsea dincolo de fapta făcută.

3. De fiecare dată când e pomenit acest citat în VT e în context civil şi nu în relaţii personale (Exod 21.22; Levitic 24; Deuteronom 19.21).

Exemple din Noul Testament:

1. Pavel i-a stat împotrivă lui Petru (Galateni 2.11) deoarece la mijloc era Evanghelia şi sănătatea spirituală a bisericii şi nu dintr-un motiv egoist.

2. Domnul Însuşi, deşi S-a lăsat dus la moarte, nu a suportat toate atacurile fariseilor şi a cărturarilor.

3. De asemenea Pavel a apelat la cetăţenia lui romană şi nu a suferit atacurile evreilor.

Acceptarea nedreptăţii celuilalt este o dovadă de încredere în Dumnezeu care îşi apară copiii.

ATITUDINEA faţă de vrăjmaşi e prezentată de Domnul Isus în două feluri:

1. NEGATIV. Aici Domnul Isus oferă trei exemple de nedreptăţi făcute între oameni:

(1) abuz fizic ruşinos (atac asupra dreptului la demnitate); în acea cultură a onoarei şi ruşinii a fi lovit peste obrazul drept era o ruşine, nu atât de mult un abuz fizic.

(2) abuz social (atac asupra dreptului la siguranţă); aici este vorba despre faptul că un necredincios se judecă cu tine. Apostolul Pavel spune că nedreptăţile dintre fraţi trebuiesc judecate de biserică (1 Corinteni 6.1). Exemplul oferit aici este unul extrem – pentru evrei cămaşa era ceva ce nu avea nimeni dreptul să-ţi ia (Exod. 22:26-27; Deut. 24:13) Domnul însă spune să o dai de bună voie.

Domnul vrea să spună că trebuie să fim generoşi faţă de vrăjmaşi chiar în lucrurile esenţiale vieţii şi nu că ucencii Lui trebuie să umble dezbrăcaţi – fără cămaşa care acoperea pielea. Pacea are prioritate în faţa proprietăţior.

(3) abuz  de autoritate (atac asupra dreptului la libertate); în perioada Domnului Isus un soldat roman avea dreptul să te oblige să-i cari bagajele o milă.

2. POZITIV  – dreptul la proprietate

(1) Cel ce cere. Acestuia trebuie să-i dai ceea ce îţi cere. Aici este cazul omului care vrea să primească ceva fără promisiunea de a-ţi returna.

(2) Cel ce împrumută. Acest caz descrie omul care vrea să împrumute ceva de la tine cu promisiunea de a-ţi da în viitor înapoi.

Ideea Domnului Isus este să întâmpini ura cu dragoste generoasă pozitivă şi activă şi nu cu ură. De asemenea această atitudine trebuie să caracterizeze în general un ucenic. Ce spune Domnul Isus este să nu ai un spirit răzbunător şi să iei acţiune pentru a-ţi apăra drepturile şi mândria.

SUMAR – când trebuie să suportăm nedreptăţile?

1. Context personal nu familial, social sau civil. Autorităţile civile, ale statului, guvernul, poliţia etc – sunt lăsate de Dumnezeu pentru a limita, restrânge şi descuraja răul în societate. Ţi-este poruncit să nu cauţi răzbunare personală ci să laşi autorităţile civile să se ocupe de rău.

2. Motivat de binele celorlalţi, nu cel personal. Domnul Isus taxa fariseii pentru binele lor, nu din mândrie, orgoliu personal sau plăcere de a-i taxa ci pentru a-i întoarce de la calea lor şi pentru a transmite adevărul poporului care Îl asculta. Pe de altă parte, El lua apărarea adevărului şi lui Dumnezeu.

3. Atitudinea de care trebuie să fii caracterizat este să faci bine celuilalt. Şi faci bine tuturor celorlalţi când demaşti un hoţ sau un criminal. Îl poţi hrăni şi îi poţi predica Evanghelia întâi însă legea trebuie să se ocupe de el.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s