Rugăciunea prin Duhul Sfânt, Jean Calvin

De aceea, pentru a ne sprijini în această slăbiciune, Dumnezeu ni-L dă pe Duhul Sfânt ca să ne fie îndrumător în rugăciune, să ne spună ce este bine şi să ne tempereze emoţiile. Nu că El se roagă efectiv sau geme, ci trezeşte în noi siguranţa, dorinţele şi suspinele, pentru a exprima ceea ce cu greu am putea exprima cu puterile noastre fireşti. Şi Pavel nu degeaba numeşte „negrăite” aceste suspine cărora creştinii le dau glas sub călăuzirea Duhului.

Însă intenţia noastră este mai degrabă ca, dezgustându-ne de inerţia şi trândăvia noastră, să căutăm un astfel de ajutor de la Duhul. El vrea să ne spun că stimularea pe care ne-o face Duhul ne dă puterea să formulăm în aşa fel rugăciunile, încât acest lucru în nici un caz să nu ne împiedice sau să ne stăvilească eforturile proprii.

Învăţătura Religiei Creştine, Vol.2, p.17

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s