Soția „mântuitoare”

images

Mi-a fost dat să cunosc câteva personaje care trăiesc având construită identitatea de „mântuitor.” Au făcut în așa fel încât cei de lângă el/ea să fie dependenți ea. Atunci când li se greșește, aceste persoane se bucură deoarece în acest fel își pot arăta calitățile de mântuitor iertător. Veți găsi persoane care trăiesc cu bețivi și aproape se bucură că sunt bătute. Sau veți găsi persoane căsătorite înadins cu necredincioși transformându-și viața într-o cruce mântuitoare pe care o poartă cu bucurie, deși și-au făcut-o singure. Atunci când dispare crucea își confecționează alta sau trăiesc hrănindu-se cu amintirile omului pe care l-au „mântuit.” Alții încearcă chestia asta la un nivel mult mai mic, cu animalele, așa cum observa C.S. Lewis. Dostoievski prezenta superb un asemenea caz:

Eu voi fi Dumnezeul lui, căruia să i se roage, și îmi datorează lucrul acesta cel puțin pentru faptul că m-a trădat și pentru ceea ce am suferi ieri din cauza lui. Îmi doresc ca el să fie convins că toată viața eu îi voi rămâne fidelă lui și promisiunii ce i-am făcut-o, chiar și în ciuda faptului că m-a trădat atât de nedemn și că mi-a fost infidel. Eu îi voi fi fidelă … Mă voi transforma în condiția fericiriii lui, într-un instrument, într-un mecanism care să poată să-i aducă oricând fericirea de care are nevoie, și asta pentru toată viața ….

F.M. Dostoievski, Frații Karamazov, p.318

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s