Rădăcinile puritane ale baptiştilor … istorie pentru ochişori micuţi

Mişcarea puritană a dorit să reformeze biserica elisabetană după modelul bisericilor protestante din Elveţia.

Puritanii radicali care nu mai sperau în reformarea bisericii Anglicane, au început să se separe de biserica de stat şi să-şi organizeze propriile congregaţii separatiste.

Separatistul Robert Browne întemeiază o biserică separatistă în Norwich dar a plecat în anul următor în Olanda datorită libertăţii religioase de acolo.

Francis Johnson un urmaş al lui Browne, a cărui mişcare a continuat în ciuda faptului că şi-a retractat concepţiile mai târziu, ajunge în Olanda (1597) după ce 40 de membri din biserica lui merg acolo.

sursa

Baptiştii generali

a. În 1608 ajunge John Smyth, un alt separatist, în Olanda dar nu a trecut nici un an până când cele două congregaţii aveau diferenţe majore între ele.

b. Cele două congregaţii se separă şi biserica lui Smyth se dezbină.  100 de membri împreună cu John Robinson se mută în Leiden. În final această congregaţie merge în Massachusetts în 1620.

c. Smyth acceptă în 1609 botezul credincioşilor şi afirmă că botezul pruncilor în bisericile separatiste este „erezia” Romei. Se botează singur după care îşi botează congregaţia (aprox 50 de membri). 8

d. Smyth se întâlneşte cu menoniţii Waterlanders, îşi consideră botezul invalid. Se botează împreună cu întreaga congregaţie fiind asimilaţi de această mişcare.

e. Restul congregaţiei lui Smyth se întoarce în Anglia sub conducerea lui Helwys (10 membri). A supravieţuit şi a devenit Cultul Baptist General – datorită concepţiilor arminianiste păstrate de la Smyth.

f. În anul 1626 aveau deja biserici înfiinţate în Londra, Coventry, Lincoln, Salisbury şi Tiverton totalizând aproximativ 150 de membri.

Baptiştii particularişti

Faza I

a. Henry Jacob pare să fi avut ceva legături cu Francis Johnson şi John Robinson, fiind influenţat de aceştia. Biserica acestuia îşi are sediul în Londra.

b. Ei nu întrerup legătura cu biserica Anglicană. Diferenţa dintre ei şi separatişti este refuzul lor de a nega că biserica Anglicană mai avea biserici vizibile adevărate şi de aceea aveau părtăşie cu ei atâta timp cât nu erau enunţate erori evidente. Anglicanii i-au hărţuit iar separatiştii i-au considerat idolatri.

c.  Jacob plecaă în Virginia în 1622. Succesorul lui John Lathrop conduce congregaţia din care se despart două grupuri pe cale amiabilă formând congregaţii separatiste.

d. În 1634 Lathrop pleacă în lumea nouă datorită ameninţării persecuţiei. În 1639 vine Henry Jessey. Acesta a fost preot în biserica Anglicană în 1626 deşi a devenit puritan în 1620. în 1635 are contact cu biserica lui Lathrop şi este chemat să o păstorească. A păstrat părtăşia cu puritanii din Biserica Anglicană.

Henry Jessey a făcut parte dintr-un grup de persoane numit „a cincea monarhie” care credeau că profeţiile din Daniel 2 se vor împlini literal în timpul vieţii lor şi că împărăţia milenară se va instaura în curând. El făcea parte din aripa moderată, nonviolentă a mişcării deşi existau unii care aveau tendinţe revoluţionare.

Faza 2

a. La aproape un an s-a ridicat problema validităţii botezului nou-născuţilor. John Spilsbury este cel a cărui biserică poate fi considerată prima biserică calvinistă. Era cizmar de meserie. Prin 1670 aproximativ 300 de oameni frecventau biserica.

b. Biserica lui Spilsbury a păstrat o relaţie bună cu biserica-mamă. Existau întâlniri comune de rugăciune cu biserica Jacob-Lathrop-Jessey. Au existat multe grupuri care au părăsit biseria dar fără vrajbă.

c. la 1640 biserica a crescut mult şi de aceea s-a împărţit în două, cealaltă fiind păstorită de Praise-God Barebone. Aşa se formează a doua biserică baptistă calvinistă.

d. În acelaşi timp s-a ridicat problema botezului. Richard Blunt, care părăsise biserica Jacob-Lathrop-Jessey a lansat problema botezăii credincioşilor prin scufundare. Până atunci se botezau prin stropire sau turnare.

e. Blunt merge în Olanda la un grup de menonţi numiţi colegianţi unde a observat un astfel de botez. Blunt a botezat la întoarcere pe unul Blacklock el însuşi fiind botezat. Blacklock a botezat 41 de oameni care credeau la fel. S-au format două biserici: una păstorită de Thomas Kilcop şi una de Richard Blunt. Biserica lui Richard Blunt este a treia biserică baptistă.

f. După întoarcerea lui Blunt şi biserica lui Spilsbury adoptă botezul prin scunfundare ca modalitate corectă de a boteza.

g. A fost înfiinţată a patra biserica baptistă calvinistă în Londra în această perioadă de către John Green, un negustor de pălării, şi de John Spencer, un vizitiu.

Inspirat şi rezumat din Michael A.G. Haykin, Kiffin, Knollys, Keach.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s