Rugăciunea continuă pentru şi către Duhul Sfânt, teologie puritană

Puritanii s-au rugat în mod continuu pentru venirea Duhului Sfânt. Ei s-au rugat şi către Duhul Sfânt aşa cum citatul de mai jos demonstrează cu claritate. La un moment dat eram trimis urgent la puritani ca să-mi corectez, vezi dragă, teologia. Şi m-am dus iar acesta este rezultatul:

Trebuie să ne rugăm ca Tatăl şi Fiul să ne dea Duhul Sfânt (Luca 11.13). Duhul Sfânt, fiind Dumnezeu, nu trebuie să fie mai puţin invocat, chemat sau rugat, decât Tatăl şi Fiul; aşa cum am demonstrat în altă parte. Cum ar trebui oare să ne rugăm Tatălui pentru El [Duhul Sfânt], aşa cum o facem în toate cererile noastre, deodată ce ne rugăm şi ca El [Duhul] Însuşi să vină, să ne viziteze şi să rămână în noi? În rugăciunile noastre suntem direcţionaţi către El, Îl considerăm în mod esenţial Dumnezeu peste toate, binecuvântat pentru totdeauna; ne rugăm pentru El ca de la Tatăl şi Fiul, El [Duhul] fiind în această misiune delegat din partea lor. Dumnezeu revelându-Se nouă în mod deplin prin această dispensaţie, în părtăşia noastră trebuie să fim abundenţi în rugăciuni corespunzătoare; adică nu doar către Duhul Sfânt Însuşi, ci către Tatăl şi Fiul, pentru El (p. 221-222).

John Owen, Pneumatologia, 221-222

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s