Regenerarea, John Owen

sursa: http://goo.gl/CyQFny
sursa: http://goo.gl/CyQFny

I. Regenerarea este lucrarea specifică a Duhului Sfânt (Ioan 3.3-6). Duhul Sfânt este cauza eficientă principală.

1. Deși regenerarea exista și în Vechiul Testament, chiar de la întemeierea lumii, și doctrina aceasta a fost înregistrată în Scripturi, totuși revelarea ei a fost obscură în comparație cu lumina și evidența adusă prin Evanghelie.

2. Regenerarea este aceeași lucrare, în felul ei, și e realizată de aceeași putere a Duhului Sfânt în toți cei regenrați, care au fost și care vor fi, de la începuturile lumii. Există o varietate în aplicarea metodelor externe pe care Duhul vrea să le folosească și să le facă eficiente pentru efectuarea acestei lucrări. Pentru cei mai mulți Duhul folosește Cuvântul – Iacov 1.21; 1 Petru 1.21. Uneori regenerarea e fără Cuvânt pentru cei care sunt regenerați înainte să-și folosească mintea, sau în pruncie. Uneori oamenii sunt chemați, și regenerați, într-o manieră extraordinară – ca Pavel.

(1) Condiția tuturor oamenilor, neregeranți este aceași. Nici unul nu este mai neregenerat decât altul. Există grade ale păcătoșeniei dar nu există o diferență în starea sau condiția lor.

(2) Starea în care sunt aduși cei regenerați este aceeași. Nu se poate, în natura sau esența ei, ca cineva să fie mai regenerat decât altul.

(3) Cauza eficientă a acestei lucrări, harul și puterea prin care e produsă, cu modalitatea internă de comunicare a harului, sunt aceleași.

Ce nu este regenerarea?

A. Regenerarea nu este botezul și nici mărturisirea pocăinței pentru că (1) ele sunt semne externe, pentru că natura lucrurilor este diferită de cea a metodelor; (2) Apostolul Petru lămurește că administrarea externă nu merge mai departe decât curățirea trupului: 1 Petru 3:21 „botezul, care nu este o curăţare de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos,„; (3) Apostolul Pavel distinge clar ritualul exterior de regenerarea însăși – Galateni 6:15 „Căci, în Hristos Isus, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur nu sunt nimic, ci a fi o făptură nouă.”; (4) Dacă nu ar fi așa atunci toți cei botezați ar fi regenerați.  Dar Biblia arată că nu toți cei botezați sunt regenerați (Fapte 8.13, 21-22).

B. Regenerarea nu este reformare morală. Orice neprihănire actuală ar putea fi în moralitate ea nu arată o neprihănire habituală, lăuntrică. Regenerarea este infuzia unui principiu nou, real, spiritual în suflet și facultățile lui, de viață, lumină, sfințenie și neprihănire, potrivit pentru distrugerea a ceea ce este contrar, principiul păcatului lăuntric și habitual și dușmănia cu Dumnezeu, capacitând omul către toate faptele supunerii sfinte.

– totuși reformarea vieții este o îndatorire necesară, indispensabil cerută tuturor oamenilor.

– regenerarea produce în mod infailibil reformarea vieții. În unii e mai completă, în alții imperfectă, dar în toți e sinceră.

– regenerarea e renovarea naturii care va produce infailibil reformarea vieții. Această reformare morală a vieții vine dintr-o renovare a naturii.

C. Lucrarea Duhului în regenerare nu înseamnă răpiri, extaze, voci sau altceva de genul acesta. Cei mai mulți care au parte de acestea, în timp, trăiesc într-o neglijare a sfințeniei și a neprihănirii.

– Duhul Sfânt își folosește puterea prin folosirea metodelor. El lucrează potrivit naturii lor, prin facultățile sufletelor lor. El nu aduce răpiri involuntare, folosindu-le facultățile și puterile ca duhurile rele care folosesc trupurile celor pe care îi posedă.

– Acestea sunt de cele mai multe ori concepțiile unei minți tulburate sau înșelătoriile diavolului care se transformă într-un înger de lumină iar lucrarea regenerării nu este responsabilă de ele.

– Totuși  mulți dintre cei care au parte de această lucrare a Duhului sunt văzuți de către oamenii din lume ca și entuziaști sau fanatici (Fapte 26.24-25).

D. Lucrarea Duhului lui Dumnezeu în regenerarea sufletelor oamenilor trebuie să fie căutată cu seriozitate de către predicatorii Evangheliei și toți cei cărora le este încredințat Cuvântul (1 Corinteni 4.15; Filimon 10; Fapte 26.17-18).

– este datoria indispnesabilă a tuturor lucrătorilor Evangheliei de a se informa cu privire la natura acestei lucrări. Fără ea ei nu pot să-și îndeplinească slujba într-un mod potrivit.

– este, de asemenea, datoria tuturor acelora cărora le este predicat (2 Corinteni 13.5): (a) această doctrină ne este revelată și învățată; (b) numai prostia și nebunia ne poate împiedica să neglijăm această învățătură; (c) există un pericol major ca oamenii să fie înșelați cu privire la această doctrină: fie cred că intra în cer fără să fie născuți din nou fie că pot fi născuți din nou și totuși să trăiască în păcat.

John Owen, Pneumatologia, p. 199-218

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s