Teologia despre Duhul Sfânt din imnologia baptistă a anilor ’80 (partea 2)

În articolul precedent am arătat modul în care credincioşii baptişti au considerat că se pot adresa direct Duhului Sfânt. Acest lucru este prezentat într-un mod izbitor în toate cântările puse sub secțiunea despre lucrarea Duhului Sfânt.

2. Deși toți credincioșii baptiști au crezut și cred că Duhul Sfânt locuiește fiecare credincios totuși aceștia nu au găsit o contradicție în această primă realitate spirituală și chemarea ulterioară a Duhului Sfânt în viața personală.

Citez câteva exemple iar în paranteză voi nota cântările cu pricina: „Vino, vino Duh al vieții” (c.403); „O, Rouă din cer, vino, Pătrunde-mi inima!”; „Vino binecuvântă” (c.407); „Doamne revarsă! Duhul promis”; „Dă-ne-n de-ajuns Duhul Tău!”; „Vuiește de departe”; „O, Duh Sfânt, pogoară-te”; „Peste noi azi revarsă” (p.406)

photo 3 photo 2 photo 1

Mă întreb câți baptiști s-ar mai putea ruga în acest fel sau ar putea să cânte conștienți și cu convingere aceste cântări sau dacă această teologie face parte din crezul lor. Nu îmi imaginez ci cred că sunt foarte puțini de aceștia.

Cei mai mulți aduc această obiecție foarte profundă (permite-mi să fiu ironic): dacă avem Duhul Sfânt este eronat să ne rugăm ca El să mai vină. Alții mult mai atenți spun: Duhul Sfânt a fost dat acum 2000 de ani deci nu are sens să ne rugăm pentru venirea Lui. Alții spun cu foarte multă convingere că deodată ce „Dumnezeu ne-a dat tot ce privește viața și evlavia” este greșit și inutil să ne rugăm să ne mai dea ceva.

Răspunsul la aceste aberații poate fi împărțit în câteva idei: întâi, lucrarea Duhului Sfânt nu este desăvârșită prin intrarea Lui în viața credinciosului ci este progresivă; doi, există o diferență între locuirea Duhului și umplerea Duhului și restul lucrărilor Sale; trei, una este să fi fost trimis Duhul peste Biserică și alta este să fi fost trimis și peste tine; patru, există grade diferite în activitatea Duhului Sfânt.

Cu alte cuvinte, poți avea Duhul Sfânt fără ca El să lucreze la intensitatea la care ar putea lucra și poți fi locuit de Duhul Sfânt și totuși să nu beneficiezi de o mare parte din lucrarea Lui. Rostul chemării Lui este pentru a-și desăvârși lucrarea. Chemarea Lui nu transmite faptul că nu suntem locuiți de El.

Aici baptiștii au fost în concordanță perfectă cu mișcarea puritană (din care cred că se trage) deoarece teologii puritani însemnați au susținut această chemare continuă a Duhului Sfânt și au practicat-o. Așadar, nimeni nu ar trebuie să-și ciulească urechile când cineva se roagă pentru venirea Duhului Sfânt.

Cum v-ați simți să auziți într-o biserică baptistă astfel de rugăciuni: „Vino Duhule Sfinte” sau „Revarsă Duhul Sfânt” sau „Pogoară-te Duhule Sfinte” sau „Dă-ne Duhul Sfânt”? Și totuși asta se rugau baptiștii prin aceste imnuri. Dacă nu suntem de acord cu teologia aceasta atunci să ne separăm de ea, să o denunțăm dar să ne recunoaștem tradiția.

Vino Duhule Sfinte!

Anunțuri

Un gând despre “Teologia despre Duhul Sfânt din imnologia baptistă a anilor ’80 (partea 2)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s