Ne mântuie botezul?

1 Petru 3:21 „Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos, „

Sunt câțiva factori care trebuie luați în considerare atunci când interpretăm acest pasaj – aspecte pe care aș fi vrut să le înțeleg cu mult timp înainte însă nu am avut abilitățile necesare. Poate aceste observații vă pot „deschide ochii” să priviți altfel acest pasaj.

1. Termenul „icoana” (gr. antitypon) este de fapt termenul „antetip” din limba română. El mai apare o singură dată în Evrei 9:24 „Căci Hristos n-a intrat într-un locaş de închinare făcut de mână omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.

Termenul înseamnă „reprezentat printr-un tip sau tipar” sau „a corespunde cu” ceva. Simplu spus înseamnă „imagine” (termen folosit în traducerea GBV 2001). Este vorba despre o reprezentare externă a unei realități. Aceste „imgini” (icoane) sunt folosite și cu scop pedagogic – lucrurile reprezentate pot fi înțelese mult mai ușor cu ajutorul lor.

2. Termenul „mântuie” (gr. sózó) înseamnă în mod literar „a scoate pe cineva din pericol și a-l pune în siguranță”. Dar acest termen este folosit cu mai multe sensuri în Scriptură și de aceea de multe ori a fost interpretat în mod greșit (vezi 1 Timotei 4:10 – se referă la providența lui Dumnezeu asupra tuturor oamenilor; 1 Timotei 2:15 – se referă la ridicarea femeii într-o poziție de valoare).

În mod foarte ironic Petru folosește încă odată acest verb în cele două epistole ale sale. El se găsește în 1 Petru 4:18 „Şi, dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se vor face cel nelegiuit şi cel păcătos? „. Semnificația termenului nu este aceea de mântuire de păcat, iertare de păcate, justificare, regenerare, primirea Duhului, pecetluire etc. În context înseamnă a scăpa de judecata lui Dumnezeu care „începe de la casa lui Dumnezeu” adică „începe cu noi” cei neprihăniți (v.17-18).

Pe de altă parte forma verbului este crucială – este vorba despre un prezent, indicativ, activ. De aceea ne întrebăm: în ce sens poate botezul să mântuie în prezent niște oameni care erau de multă vreme credincioși deja?

3. Termenul „curățire” (gr. apothesis) este folosit doar de Petru numai de două ori. A doua apariție este în 2 Petru 1:14 „căci ştiu că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul nostru Isus Hristos. ” Înseamnă „a lăsa jos”, „a pune deoparte”. În ultimul pasaj el se referă la moartea fizică a apostolului despre care acesta a fost înștiințat de Hristos.

4. Termenul „carne” (gr. sarx) se referă fie la trup fie la firea pământească (partea spirituală infectată de păcat). Petru îl folosește în primul sens în 1 Petru 1:24; 3:18; 4:1-2, 6; 2 Petru 2:10. Doar în 2 Petru 2:18 pare să folosească al doilea sens. Suntem înclinați să credem că în pasajul de față apostolul se referă la întinăciunile trupului și nu la întinăciunile firii – deși această poziție din urmă este foarte des susținută.

Ea este validă din punct de vedere teologic deoarece botezul nu ne iartă de păcate și nici nu conferă eliberarea de păcat dar sensul acesta în pasaj nu pare să fie susținut de restul uzanțelor din epistola lui Petru. Totuși el nu este exclus dacă se iau în calcul și alți factori.

5. Termenul „întinăciuni” (gr. rhupos) este folosit doar în acest loc în tot Noul Testament. El înseamnă, conform interlinearului – „necurăția care rezultă dintr-o faptă care nu este morală”. Această semnificație pare să nu susțină interpretarea termenului „carne” conform cu majoritatea uzanțelor lui Petru – aceea de trup, nu fire pământească.

6. Termenul „mărturia” (gr. eperṓtēma) înseamnă de fapt „cererea” (așa este tradus în GBV 2001). De ce să fi tradus Cornilescu cu „mărturia”? Semnificația termenului explică această traducere deoarece el înseamnă „o dorință intensă”. Interlinearul favorizează interpretarea aceasta „botezul vă mântuie pentru că ați cerut o conștiință împăcată cu Dumnezeu” și nu interpretarea care pare mai naturală la citirea textului „botezul vă mântuie fiindcă este cererea unei conștiințe curate”. Se afirmă că autorul nu se referă la o „conștiință direcționată spre Dumnezeu” ci denotă o „conștiință în relație cu Dumnezeu” (vezi comparația cu Fapte 24:16).

Această interpretare ridică două probleme: 1. faptul că expresia este folosită doar referindu-se la credincioși; și 2. faptul că oamenii despre care Petru vorbește în pasaj erau deja credincioși iar botezul, spune el, îi „mântuie acum” – în prezent.

7. Expresia „conștiință curată” este de fapt „conștiință bună” în limba originală (gr. syneidēseōs agathēs). Interpretarea acestei expresii este ușurată de doi factori: în primul rând pentru că mai este folosită de Petru în 3:16: „având un cuget curat, pentru ca cei ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristos să rămână de ruşine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău. ”;

în al doilea rând Pavel folosește expresia de două ori și cunoaștem că Petru era în cunoștință de învățăturile lui Pavel, mai cu seamă că epistolele pe care le voi cita au fost scris ela începutul lucrării sale: 1 Timotei 1:5 „Ţinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun şi dintr-o credinţă neprefăcută. ” 1 Timotei 1:19 „şi să păstrezi credinţa şi un cuget curat, pe care unii le-au pierdut şi au căzut din credinţă. ”

Termenul „curat” („bun” în original) este folosit în 99% din cazuri în relație cu persoane credincioase. Din toate cele trei folosiri ale expresiei „conștiință curată” înțelegem cel puțin că este vorba de oameni credincioși. Al doilea caz în care folosește Petru expresia arată foarte clar și nu lasă loc de dubii că se are în vedere oameni credincioși. Întrebarea se pune: ce rol are botezul în viața unui om care are deja conștiința bună?

Ce pare să fie botezul în acest context?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s